Întâmplări la cumpărături

Mi s-a întâmpla de câteva ori, ca atunci când am vrut să cumpăr o carte din librărie sau din supermarket, să mă trezesc ba cu informaţii greşite din parte vânzătoarelor, ba ca cineva să vină şi să ia toate exemplarele care erau la vânzare. Iată mai jos două dintre aceste întâmplări.

Întâmplarea numărul unu, a avut loc prin toamna anului trecut, atunci când venind de la liceu, m-am hotărât să intru într-o librărie din aproprierea casei. Am intrat în librăria respectivă şi am început să mă uit pe la mai multe cărţi, începând să îmi fac în minte o viitoare listă de cumpărături. Totul a fost foarte bine, până în momentul în care m-am trezit lângă mine cu o vânzătoare care avea în jur de vreo 25 de ani şi care probabil se plictisea de minune în spatele tejghelei. În timp ce continuam să mă uit prin cărţi o aud că mă întreabă: „Pot să vă ajut cu ceva?”. I-am răspuns foarte politicos că nu am nevoie de ajutor şi că vreau să mă uit doar prin nişte cărţi. Ei şi aici începe toată partea amuzantă.

Cum am zis, probabil că vânzătoarea respectivă se plictisea de minune în spatele tejghelei, că după ce m-a urmărit cam vreo 10 minute cum deschid şi închid cărţi şi cum citesc pe spate descrierile, o văd cum i-a în mână un volum din „Academia Vampirilor” şi vine spre mine. Mă uit la ea cu o privire întrebătoare şi o aud cum spune: „Ai citit cartea asta? E foarte frumoasă. Mai ales dacă eşti fană Twilight.” Nu am vrut să îi răspund la prima întrebare, dar cum Academia Vampirilor este seria mea de suflet, chiar am vrut să văd cum se face că ea crede că este asemănătoare cu Twilight. Aşa că am întrebat-o foarte senină „Despre ce este vorba în carte?”. Vă spun sincer că în acea zi, după ce am plecat de la librărie cred ca am râs în continuu cam vreo 30 de minute.

Vreţi să ştiţi ce mi-a zis despre serie? Că este foarte asemănătoare cu Twilight, pentru că Rose şi Dimitri (cel puţin ştia cine sunt personajele – probabil se uitase aşa puţin pe descriere) sunt exact ca Bella şi Edward. Că Rose este o adolescentă care se îndrăgosteşte de Dimitri care este mai mare decât ea şi care este un dhampir, ceea ce înseamnă un vampir foarte vechi. De asemenea mi-a mai zis şi faptul că cei doi trec prin foarte multe întâmplări, că ei vor să fie împreună, dar nu pot, din cauză că iubitul lui Rose, Adrian (aici am simţit cum îmi dau lacrimile din cauză că nu putea să încep să râd ca o isterică în faţa ei), este o cunoştinţă foarte veche de-a lui Dimitri. Ce mai. În timp ce o ascultam şi dădeam din cap, fiind ceva de genu: „Aha. Tare. Continuă că mă faci curioasă.”, vă spun sincer că nu mai puteam să mă abţin din râs.

Am mai lăsat-o să văd până unde poate ajunge  cu minunata ei „recenzie”, iar după ce a terminat, i-am zis: „Şti. Eu am citit toate cărţile astea şi sicer nu îmi amintesc nimic din toate astea. Vrei să îţi spun ce îmi amintesc eu?” Până în momentul acela nu cred că mai văzusem pe cineva care să aibă pe faţă  o nuanţă atât de frumoasă de alb. Am mai stat acolo încă vreo 20 de minute pentru a-i face respectivei vânzătoare o „recenzie” de 6 în 1, la toate volumele din serie.

În final, am plecat din librărie cu mâna goală, însă faţa pe care o avea vânzătoarea era… priceless! De atunci de fiecare dată când intru în librărie, iar ea e pe acolo, nici măcăr nu ma mai bagă în seama. Singurele cuvinte pe care le scot de la ea sunt doar atunci când o întreb cât costă o anumită carte.

Şi totuşi din asta am învăţat ceva. Înainte să te dai mare cu ceva ce nu ştii, mai bine taci şi plictiseştete în continuare.

Cea de-a doua întâmplare, a avut loc cu câteva săptămâni în urmă, chiar la câteva zile după ce a apărut „Creatura” la noi în ţară.

Eram în Auchan cu sora mea şi am vrut să mă duc şi eu să îmi iau „Creatura” pentru că nu apucasem să fac precomandă (lipsă de bani). Când am ajuns la raionul cu cu cărţi, mă duc să caut locul din care putea să îmi iau şi eu un exemplar din carte. Când ajung acolo, văd în faţa mea o fată care îşi putea în braţe toate volumele din Creatura! Şi partea proastă e cu erau decât 7 volume în tot magazinul, iar acelea erau la ea în braţe.

M-am uitat repede pe raft să văd poate, poate o fi ratat una, dar nu mai era niciun volum. Şi ce credeţi că am făcut atunci? M-am ţinut după ea prin tot magazinul, cu sora mea după mine (ea cerând întruna  îngheţată), sperând că poate până la casă se hotărăşte să cumpere doar un volum şi să mai lase şi la alţii, de exemplu mie. Dar nu! Ea le-a cumpărat pe toate 7!

Nu ştiu ce a făcut cu ele, le-a împărţit pe la vecini, le-a dat de pomană la biserică, nu ştiu, şi nici nu mă interesează. Cert e că la un moment dat am creut că ori o arunc pe sora mea în faţa tipei, iar după ce ea cade cu tot cu volume, eu iau unu şi aplic regula „Ia şi fugi!”, ori fac crimă şi apar la ora 5 la Pro TV.

Şi uite aşa am rămas eu şi fără Creatura şi degeaba am mers în săptămâna aia în fiecare zi în Auchan, că  nu au mai adus marfă nouă, iar când au făcut-o nu am mai avut eu bani…

Voi aţi avut astfel de întâmplări în timp ce aţi vrut să cumpăraţi cărţi?

8 gânduri despre “Întâmplări la cumpărături

  1. M-au amuzat foarte tare intamplarile tale, eu nu am patit nimic de genul. :)) Daca tot te apuci sa vinzi la o librarie ar trebui sa te informezi bine despre carti inainte sa te apuci sa aberezi!

  2. Din fericire,eu nu am patit nimic de genul asta :))) Daca eu as lucra intr-o librarie, as citi fiecare carte care imi cade in mana si apoi as conversa cu cei care vin sa cumpere. La a doua intamplare,in locul tau i-as fi aruncat cu ceva in cap fetei sau i-as fi pus piedica sau orice altceva numai ca sa scape macar o carte din mana :)))

  3. :)) cred ca daca imi lua cineva cartile din fata ,nu ar fi scapat de mine pana la masina..:-w…eventual memoram numarul de inmatriculare si o lasam fara oglinzi :))..
    cat despre vanzatoare…aberatia e la ordinea zilei, doar ,doar sa nu se plictiseasca…
    Cat despre mine…ai mei sunt ceva de genu :”Mai mananca si tu si nu mai da banii pe carti!”…si fratimiu e toata ziua cu nasu’ in calculator…
    Acum o saptamana eram intr-o librarie si tocmai gasisem „Cartea lui Enoh” ..despre ingeri :X , cand ma trezesc cu fratele meu …mai inalt cu un cap ,ca ma ia de mana…pune cartea la loc in raft si ma taraste afara de acolo, nu cunva sa o cumpar (avand in vedere ca tocmai primisem un colet de 1 milion si ceva) ……SOOO… As prefera oricant o vanzatoare plictisita decat sa nu mai cumpar deloc..x(

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s